EUROVISION 2010

   27/01/2010

Vestile sunt frumoase. Piesele “It’s not too late” (Andrei Tudor) si “Playing with fire” (Ovi Cernauteanu) pe care le interpretez alaturi de Kamara, respectiv Ovi, s-au calificat, amandoua, in finala Eurovision – Romania ce va avea loc pe data de 6 martie la Bucuresti.

Povestile pieselor sunt complet diferite, la fel ca si caracterele si mesajele lor: piesa lui Ovi este vesela, senzuala, puternica, un “joc” intre doi indragostiti care se provoaca reciproc. Este moderna, simpla, “in your face”, usor de retinut inca de la prima ascultare, te face sa dansezi, sa visezi. Productia a fost facuta in Norvegia de catre marele producator Simen M. Eriksrud care ne-a “chinuit” cu zeci si zeci de retake-uri in timpul productiei, atat pe mine, cat si pe Ovi. Ma amuzam ca, in ultima perioada, cand il sunam pe Ovi, el era in studio, reinregistra, chiar daca partea lui mie imi parea deja perfecta. Cand mi-a venit mie randul, a trebuit sa inregistrez multe sesiuni pana cand Simen a ajuns la rezultatul pe care si-l dorea. Chiar si atunci si-a exprimat nemultumirea ca nu am putut sa merg in Norvegia sa inregistram si partea mea in studioul lui.

Intr-un final, insa, am invins !

Mi-amintesc ca, pe scena Cerbului de Aur (cand eu eram in juriu si i-am remarcat talentul), am schimbat prima ora cateva cuvinte cu Ovi, i-am spus cat de mult am admirat ceea ce a facut pe scena, cum canta, ce canta si mai ales ca “e de-al meu”: iubeste pianul. Tot atunci am primit si albumul de debut al lui Ovi pe care marturisesc ca-l ascult de placere mai ales in masina, cand calatoresc. In timp, a inceput sa se contureze idea de a participa la Eurovision cu o piesa (a fost idea lui Ovi) pe care sa o scriem impreuna. A venit cu propunerea aceasta de piesa si nu am simtit nevoia sa intervin in niciun fel la partea componistica, mi se parea foarte reusit tot ce facuse el acolo, asa ca am preferat sa ma implic doar ca interpret, si bine am facut, pentru ca in felul asta poti ramane obiectiv si rece. E o postura pe care nu am mai incercat-o de mult timp, fiind autoarea celor mai multora dintre cantecele pe care le-am interpretat in ultima perioada.

Pe de alta parte, Andrei Tudor, prietenul si colegul meu de trupa, m-a sunat intr-o zi, cam cu patru, cinci zile inaintea termenului limita de predare a cantecelor pentru Eurovision si mi-a spus ca are un cantec frumos pentru mine (marturisesc ca i-am “plasat” idea ca astept un cantec de la el, insa nu il zoresc, vreau sa fie la timpul potrivit, nefortat, fara graba; asta se intampla anul trecut, la inceputul anului, dar asteptarea a meritat).

Cand l-am ascultat mi s-a facut pielea de gaina si mi-a venit sa plang! M-am bucurat mult ca Andrei sa gandise sa-mi dea MIE piesa asta speciala, cand putea s-o incredinteze oricui altcuiva. Am uitat sa precizez ca piesa, in varianta demo, era cantat de el exceptional!

Mi-a spus, tot sensibil cum il stim cu totii si cum il iubim, ca a vazut un film “grav de tot” si ca a scris acest cantec, macinat de trairile reziduale si de intrebarile pe care si le-a pus, in urma vizionarii. Un cantec “venit” din sentimente !

A venit ideea colaborarii cu Kamara care a completat foarte frumos mesajul acestui proiect, iar rezultatul este o piesa excelenta pe care sunt convinsa ca o sa o apreciati.

Am citit si blogul Danei Dorian si ma bucur ca a impresionat-o cantecul lui Andrei, ii multumesc pentru cuvintele frumoase.
Ii multumesc si doamnei Dutescu Gabriela, “mesterul” vocii mele, cea care ma ajuta, dupa atatia ani de cariera, sa invat lucruri noi despre tehnica vocala si interpretare.

Nu uitati: finala este pe 6 Martie, transmisie directa pe TVR.
Voturile voastre conteaza! Si nu numai voturile, ci toata energia pe care mi-o transmiteti!

Share this